Daca vrei sa faci parte din comunitatea ROevolutie.ro, e foarte simplu: fa-ti un cont pe ROevolutie.ro si incepe treaba!
Despre ce sa scrii? Bunul simt este singurul care impune limite!

In rest pot fi abordate orice subiecte: de la politica la sport, cultura si lifestyle, de la vecinul care isi arunca gunoiul pe geam la soferii nervosi din trafic.

Incercam sa construim o comunitate in care regulile sunt facute de ziaristii care doresc sa participe la acest proiect.

Nu este un anunt de angajare, este o invitatie de participare voluntara la un proiect jurnalistic. Daca va genera si profit acest lucru va depinde de toti cei implicati iar impartirea acestui profit tot membrii o vor decide.

Scopul acestui proiect este de a furniza informatii curate, fara apartenente de orice fel, informatii in care cititorii sa creada.

In cazul in care reusim sa construim o echipa puternica, website-ul va avea intregul suport in partea de modelare si promovare al agentiei End Soft Design.

Daca doresti sa participi iti poti face un cont dupa care sa ne trimiti un mesaj pe adresa: contact[arond]roevolutie.ro

Roevolutie.ro – Portalul ziaristilor fara granite!

Lista  masonilor din România – raport SRI

Lista celor mai importanti “venerabili” din Bucuresti cu tot cu Lojele de care apartin si afacerile sau functiile lor in institutii publice – asa-numita “Lista a lui Roncea”

1. Alexandru Dăescu (Loja Concordia) – director în cadrul Institutului Ana Aslan
2. Pierre de Hillerin (Loja Delta Dunării) – director al Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport
3. Vlademir Georgescu (Loja Nicolae Bălcescu) – profesor universitar
4. Nicu Alifantis (Loja Nomine Mircea Sion) – artist
5. Mihai Oancea (Loja Ieroboam) – afaceri imobiliare
6. Bogdan Pârvanu (Loja Bucureşti) – arhitect şef al Primăriei sector 2 Bucureşti
7. Adrian Bălan (Loja Meşterul Manole) – afaceri imobiliare
8. Andrei Toma (Loja România Unită – preşedinte de regiune la Asociaţia Naţională a Cluburilor Lions
9. Ştefan Chiocinaru (Loja I.C. Brătianu) – profesor de ştiinţe politice, jurnalist, doctor în drept internaţional
10. Mircea Neacşa (Loja Carol Davila) – director în cadrul Televiziunii Române
11. Victor Teodor Iovici (Loja Scara lui Iavov) – viceprimar al Municipiului Bucureşti, membru în conducerea PRM
12. Bogdan-Dimitrie Niculae (Loja Cavalerii Sf. Raphael) – medic specialist dermatolog, preşedinte Asociaţia Română Anti-Aging Lasermed
13. Cornel Hagiescu (Loja Echerul de Aur) – manager casa de producţie IMAGINA
14. Mircea Perpelea (Loja William Preston) – director în cadrul Băncii Naţionale a României, fost prefect al judeţului Vâlcea
15. Octavian-Mircea Grozea (Loja Romana) – om de afaceri, MTG MANAGEMENT SOLUTIONS, PRICE JOY şi LCT OPTICAL COMMUNICATION
16. Liviu Poenaru (Loja Lumina) – avocat
17. Ionel-Cristinel I. Deaconescu (Loja Etica) – consilier PDL în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, om de afaceri
18. Adrian Dimitriu (Loja Memphis) – om de afaceri, RCS INTERNATIONAL FORWARDING
19. Nicolae Efimov (Loja Gheorghe Comănescu) – director Spitalul CFR 2, doctor în ştiinţe medicale (ortopedie)
20. Florin Stoenescu (Loja Calea Inimii) – secretarul Comisiei de Istorie a Centrului Academic de Studii Hermeneutice
21. Dinu Albu (Loja Albert Pike) – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic Panait Sârbu
22. Cristian Piedone Popescu (Loja Lumină şi Adevăr) – primar al sectorului 4 Bucureşti
23. Dan Dumitru (Loja Templul Umanităţii) – reprezentant al firmei americane ENRON în Romania, fost ofiţer SIE, fost şef al Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova din Guvernul României
24. Leonard Lucian Bădică (Loja Lux et Veritas) – om de afaceri, BIP TELECOM, fost ofiţer M.Ap.N.
25. Liviu Ionescu (Loja Excelsior) – om de afaceri, Creativit Biz şi imobiliare
26. Aurel Teodorescu (Loja Solomon) – director al Direcţiei Migraţie din Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (detaşat din funcţia de consilier în cadrul M.A.I. în subordinea secretarului de stat pe Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene), soţul Danielei Nicoleta Andreescu (Secretar General al Guvernului), fost ofiţer de securitate înainte de 1989, fost director de departament în Primăria Municipiului Bucureşti (demis urmare unui scandal cu spaţii comerciale), fost comisar în Garda Financiară (demis urmare unui dosar penal de contrabandă cu cetăţeni arabi), fost director adjunct la Direcţia de Supraveghere şi Control Financiar din Direcţia Generală a Vămilor (demis urmare faptului că a fost cercetat penal în dosare cu Omar Hayssam şi implicării ca cercetat penal în Dosarul Ţigareta II), fost director al Direcţiei de Audit din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (demis în 2003 şi anchetat de Parchetul Naţional Anticorupţie împreună cu Preşedintele CNAS Eugen Ţurlea), fost director adjunct şi director al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Munca în perioada 2003 – 2006 (implicat în scandalul contractelor de muncă cu străinătatea şi în cel al adeverinţelor medicale de la CARITAS), fost membru PD (a demisionat urmare faptului că CNSAS a emis decizie de fost ofiţer de securitate)
27. Jenică Poenaru (Loja Demnitate şi Frăţie) – om de afaceri, Atlas Airlines şi preşedinte al Confederaţiei Patronatului Român, fost director al Aeroportului Băneasa în 1989, fost director general al Autorităţii Aeronautice Civile Române
28. Constantin Mincu (Loja Luceafărul Libertăţii) – avocat
29. Narcis Copcă (Loja Novus Ordo) – Managerul Spitalului “Sf. Maria” din Bucureşti, prof. univ. dr. în ştiinţe medicale
30. Constantin Onişor (Loja Grifin) – general de brigadă (în rezervă), fost comandant al Şcolii Militare de Aplicaţii pentru Tancuri „Mihai Viteazu”, fost comandant al Garnizoanei Piteşti (destituit urmare unui scandal de hărţuire sexuală)
31. Marius Chervase (Loja Logos) – ofiţer de poliţie, conf.univ.dr. la Academia de Poliţie, vicepreşedinte al Corpului Naţional al Poliţiştilor – Departamentul Academia de Poliţie
32. Corvin Nedelcu (Loja Izvorul Înţelepciunii) – secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, fost ofiţer M.Ap.N., fost ofiţer S.P.P., fost jurist al UPETROM Ploieşti (utilaj petrolier – fost 1 MAI Ploieşti), fost vicepreşedinte al ROVIT S.A. Valea Călugărească (vinuri), fost consilier şi secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale
33. Mihnea Paul Popescu (Loja Iris) – om de afaceri, preşedinte CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE
34. Marc Huot (Loja Memento Mori) – preşedinte Wirquin Romania (parte a holdingului Wirquin Plastiques din Franţa care a cumpărat Urbis Sanitare)
35. Ioan Grigore Popa (Loja Enoch) – consilier PDL la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, fost viceprimar al Municipiului Bucureşti, fost director al O.P.S.P.I., fost proprietar al Rasco Traffic (vândut grupului UTI, actual UTI Rasco, firmă care gestionează semaforizarea Capitalei)
36. Mihai Butucaru (Loja Morphosis) – Arhitect, Preşedintele Fedraţiei Române de Yachting
37. Dacian Cerneştean (Loja Heliopolis) – om de afaceri, societatea de brokeraj în asigurări Eos Risq Romania
38. Enache Jiru (Loja Adrian Dohotaru) – om de afaceri, membru în Consiliul de Administraţie la CEC, fost secretar de Stat în Ministerul Finanţelor Publice, fost preşedinte al CEC, fost preşedinte al MKB Romexttera Fond de Pensii, fost preşedinte al comisiei de selecţie a administratorului pentru Fondul Proprietatea
39. Dumitru-Stoica Şeicaru (Loja Edmond Nicolau) – om de afaceri, Constyle Company
40. Şerban Savu (Loja Lumina Lex) – artist
41. Adrian Oghină (Loja Costin Mihăescu) – om de afaceri imobiliare, fost viceprimar al Primăriei sector 1 Bucureşti, membru PNL
42. Ion Pârgaru (Loja Nat Granstein) – om de afaceri, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industie, fost deputat PDSR, fost director general în Ministerul Economiei, actual membru PNL Gorj
43. Dan Medeanu (Loja Atlantida) – scriitor şi ziarist
44. Ionel Dumitru (Loja Hermes Trimegistus) – om de afaceri (papetărie şi birotică), Dumitru Business House
45. Ion Biriş (Loja Noua Românie) – om de afaceri, Clubul Office
46. Daniel Goşea (Loja Philadelphia) – director în Ministerul Afacerilor Externe
47. Viorel Ţigănescu (Loja Cezar Bolliac) – profesor, fost inspector adjunct al Inspectoratului General al Municipiului Bucureşti
48. Dan Docan (Loja Legenda lui Hiram) – om de afaceri, cafeneaua Otro Cafe, agenţie plasare dansatoare şi femei pentru escort în străinătate printr-o firmă din Braşov împreună cu un patron de hotel local, fost informator al Securităţii, fost director general Imprimeria Naţională, fost secretar la Primăria Sector 3 şi la Primaria Sector 5 din Bucureşti, fost judecător
49. Herve Madramany (Les 3 Lys) – om de afaceri, arbitru internaţional de tenis
50. Petre Terzi (Loja Academica) – profesor universitar
51. Stelian-Alexandru Panescu (Loja Benjamin Franklin) – om de afaceri, Smart Sigma
52. Daniel Mihail Tudor (Loja Luca Pacioli) – Director Executiv Adjunct pentru Activitatea de Inspecţie Fiscală la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiul Bucureşti
53. Alexandru Vitălaru (Loja Constantin Mavrocordat) – medic veterinar, profesor Facultatea de Medicină Veterinară
54. Ion-Bogdan Teodor Georgescu (Loja Cantacuzino) – doctor în ştiinţe medicale, şef disciplină la Facultatea Titu Maiorescu, medic primar stomatolog
55. Dan Brebeanu (Loja Sothis) – om de afaceri, Ghmc-Mineral Grup
56. Eugen Matzota (Loja Lanţul Masonic) – om de afaceri, MATZOTA Group
57. Mihai Neicu (Loja Veritas) – om de afaceri, Nei Guard, membru PDL, membru în Consiliile de Administraţie la RATB şi REBU
58. Constantin Dinulescu (Loja Magistri Lapidum) – artist
59. Adrian Petre Pascu (Loja Osiris) – om de afaceri, Geotop 2001 (implicată în scandalul cu cadastrarea judeţului Constanţa, legat de Miron Mitrea şi Nicuşor Constantinescu)
60. Nicuşor Dedu (Loja Ulpia Traina) – om de afaceri, Deltarom (implicată în scandalul incineratorului de la Bod, Braşov)
61. Mihail Vicenţiu Ivan (Loja Noua Europă) – profesor universitar
62. Florian Pinţă (Loja Giuseppe Garibaldi) – general-locotenet în rezervă, fost şef de stat major al Armatei 1 (1998-2000), fost şef al Corpului 1 Armată Teritorial – noua denumire a Armatei 1 (2000-2001), fost comandant al Brigăzii 282 Mecanizate (2001-2003), fost director al Statului Major al Forţelor Terestre (2003-2004) şi locţiitor al şefului Statului Major General (2004-2006), fost comandant al Comandamentului 2 Operaţional Întrunit “Mareşal Alexandru Averescu” (fosta Armată a II-a), dislocată în Buzău (2006 – 2008)
63. Eugen Gheorghe (Loja Călugăreni) – fost director în Direcţia Generală a Vămilor, consilier PDL la Consiliul Local Sector 6
64. Virgil Nadolu (Loja Agora) – vicepreşedinte Uniunea Practicienilor de Protecţia Mediului din România
65. Alberto Matei (Loja Tatra) – om de afaceri, A&E Audit Financial Consulting
66. Dinu Săraru (Loja Luceafărul) – romancier, publicist şi dramaturg, fost redactor la “Radiodifuziunea Română”, fost secretar general de redacţie la Revista Secolul 20, fost jurnalist, la ziarul “Scânteia Tineretului”, fost secretar general de redacţie la revista Luceafărul, fost şef al “Publicaţiilor Televiziunii Române”, fost redactor-şef adjunct si apoi redactor şef al “Redacţiei Culturale a TVR”, fost director al “Teatrului Mic” şi “Teatrului foarte Mic” anii (1977-1990), fost director al “Teatrului Naţional “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti (2001 – 2004)
67. Vasile Condoiu (Loja Anderson 1723) – şef birou la Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, fost director interimar al Oficiului
68. Mihai George Staicu (Loja Opera Magna) – om de afaceri, LUNA COMMUNICATIONS
69. Aurel Curdov (Loja Cavalerii Sf. Andrei) – secretarul general al sindicatului de la Tarom
70. Dan Anghel (Loja Constantin Bărbulescu) – bioterapeut
71. Ioan Lixandru (Loja Cavalerii României) – vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, fost director general al Tarom
72. Relu Leonid Manguta (Loja Tracia) – om de afaceri, Maneuro
73. Gabriel Mihalache (Loja Lâna de Aur) – director al Sucursalei de Transport Bucureştii Noi a Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”
74. Andrei Sluşărencu (Loja Hiram) – om de afaceri, ROBINSON TURISM
75. Cornel Purcărea (Loja Constantin Brâncuşi) – om de afaceri cereale, fost director executiv al societăţii Romagro, fost ofiţer M.Ap.N.
76. Gabriel Giurgiu (Loja Sf. Ioan) – jurnalist
77. Gheorghe Gogescu (Loja Les Sages d’Heliopolis) – artist decorator
78. Raymond Marin (Loja Millenium) – vicepreşedinte Vodafone
79. Emil Săndulescu (Loja Toleranţă şi Fraternitate – fizician, membru al Academiei Române, fost deputat PNŢCD
80. Lucian Diaconescu (Loja Columna) – medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti
81. Eduard Matei (Loja Gaudeamus) – om de afaceri, fost preşedinte la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
82. Mircea Gheordunescu (Loja Server Frenţiu) – fizician, fost adjunct al directorului Serviciului Român de Informaşii (1997-2001), fost consul general al României la Milano (2002-2007)
83. Gheorghe Vâlceanu (Loja Humanitas) – avocat
84. Florin Ghiulbenghian (Loja Sfinx) – om de afaceri, casele de schimb valutar şi consignaţiile Edmond, revoluţionar
85. Paul Popovici (Loja Titu Maiorescu) – profesor universitar
86. Valentin Lolea (Loja Dreptate şi Frăţie) – om de afaceri, Loreto Exim (Tatra Romania)
87. Nicu Rădulescu (Steaua Polară) – om de afaceri turism, preşedinte la Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România
88. Mircea Vasile Popescu (Loja România Modernă) – vicepreşdinte Curtea de Conturi
89. Traian Popescu (Loja Demnitatea Românească) – om de afaceri, ARBOmedia
90. Nicolae Rădulescu-Botică (Loja Egalitatea) – avocat
91. Daniel Gruia (Loja Steaua României) – Director General Adjunct al Direcţiei Generale de Tehnologia Informaţiei din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
92. Adrian Panaghianu (Loja Lumina Masonică) – director Apa Nova
93. Doru Dragomir (Loja Fiii României) – om de afaceri, Innerlook
94. Constantin Berevoianu (Loja Prometeu) – director Apa Nova
95. Mircea Chelaru (Zamolxis) – general de corp de armată cu patru stele în rezervă, fost Şef al Marelui Stat Major, fost comandat al Corpului 10 Armată “Ştefan cel Mare” din Iaşi, fost preşedinte ale PUNR, fost vicepreşedinte al Partidului Conservator
96. Mugurel Dragoş Jianu (Loja Horus) – avocat
97. Mustafa Oral (Loja Isik) – om de afaceri în domeniul consultanţă, acuzat în dosarul spionilor economici (Stamen Stancev, Vadim Benyatov)
98. Iuliu Stocklosa (Loja C.A. Rosetti) – om de afaceri, East Electric
99. Cristian Turculeasa (Loja Cavalerii Templului) – om de afaceri, ALCRIS TRANSCOMEXIM
100. Victor Racolţa (Loja Balcani) – om de afaceri, ENEAS
101. Adrian Motomancea (Loja Kogaion) – profesor universitar
102. Ştefan Blaj (Loja Hermes) – general de brigadă medic, şef de secţie la Spitalul Militar Central, conferenţiar universitar doctor la UMF “Carol Davila” din Bucureşti, specialitatea boli interne şi gastroenterologie
103. Marian Nasty Vlădoiu (Loja Tăcerea) – avocat, preşedintele Camerei de Comerţ România – Israel, preşedinte Asociaţia Română de Luptă Antiterorism; s-a lansat în masonerie ca ginere al lui Dorin Voinea, fost Pro-Mare Maestru al MLNR în perioada Bebe Comănescu; după ce Dorin Voinea a pierdut funcţia, a divorţat deşi avea 2 copii gemeni; în prezent Dorin Voinea este membru al Tribunalului Masonic;
104. Ion Smeeianu (Loja I.G. Duca) – om de afaceri IT&C şi telecom, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii

1. ADAMESCU CONSTANTIN, 2. ADRIAN BAICUSI, 3. ADRIAN ANDRONE, 4. ADRIAN DRAGOMIRESCU, 5. ADRIAN MIHAI, 6. ADRIAN RADESCU, 7. ADRIAN PASCU, 8. ADRIAN DAMINESCU, 9. ADRIAN CHITU, 10. ADRIAN MIHAILESCU, 11. ADRIAN SEVERIN, 12. ADRIAN NASTASE, 13. ADNAGI SLAVOLIUB, 14. ALEXANDRU HOMOTESCU (Gr.33), 15. ALEXANDRU DIACONU, 16. ALEXANDRU LAPUSAN, 17. ALEXANDRU BOGDAN, 18. ALEXANDRU VALENTIN TOMESCU, 19. ALEXANDRU DARIE, 20. ALEXANDRU TIBERIU DEKANY, 21. ALEXANDRU PASCU, 22. ALECSANDRU HOCIOTA (Gr.33), 23. ALEXANDRU TOCILESCU, 24. ALEXANDRU POLEUCA, 25. ALEXANDRU PETRE, 26. AUREL STOICA, 27. AUREL CIUMBERICA, 28. AUREL BÂRZAN, 29. AUREL CARAIMAN, 30. AUREL ROGOJAN, 31. AURELIAN MIHALACHE, 32. AL. RACOVICEANU, 33. ANDREI VERNESCU, 34. ALBERTO MATEI, 35. ARISTIDE BUTUNOIU, 36. AMMAR AOUN, 37. ATTILA VERESTOY, 38. BARCAN MISU, 39. B.I. DUCU, 40. BARBU CIOCULESCU (Gr.33), 41. BOGDAN DIMITRIE NICULAE, 42. BOGDAN POPESCU (Gr.33), 43. BOGDAN MIRODOTESCU, 44. BOGDAN MIHAI MANOLACHE (Gr.33), 45. BOGDAN DUMITRACHE (Gr.33), 46. BOCIOC GABRIEL (Gr.33), 47. BUJOR PRELIPCEANU, 48. CATALIN GRIGORESCU, 49. CATALIN HANU, 50. CATALIN M.FLUTUR, 51. CATALIN NEAGU, 52. CATALIN TURLIUC, 53. CATALIN IONESCU ARBORE (Gr.33), 54. CATALIN GARGANCIUC (Gr.33), 55. CONSTANTIN ROCO, 56. CONSTANTIN FLORIN, 57. CONSTANTIN VLADUTU, 58. CONSTANTIN NICOLAESCU, 59. CONSTANTIN IANCU (Gr.33), 60. CONSTANTIN ROMAN TAMADUIANU, 61. CONSTANTIN POPECI, 62. CONSTANTIN LIVIU PANAITE (Gr.33), 63. CONSTANTIN NITA, 64. CORNELIU SIMION, 65. CORNELIU BRISTAN, 66. CORNELIU ZEANA, 67. CORNELIU TABÂRCA, 68. CORNELIU RUSE, 69. CORNEL LACEANU, 70. CORNEL KAMENINSZKI, 71. CORNEL VISU (Gr.33), 72. CRISTIAN BURCI, 73. CRISTIAN DUMITRESCU, 74. CRISTIAN UNTEANU, 75. CRISTIAN CRISAN, 76. CRISTIAN PANCIU (Gr.33), 77. CRISTIAN BECHEANU (Gr.33), 78. CRISTIAN DUDULEANU, 79. CRISTIAN BERILA, 80. CRISTIAN BOUREANU, 81. CRISTIAN GHIBY, 82. CRISTIAN RADAN, 83. COSTIN CUNESTEANU, 84. CLAUDIU IONESCU (Gr.33), 85. COSTICA LAPTES, 86. COLT NICOLAE, 87. CEZAR CALUSCHI, 88. COSMIN ALEXANDRESCU, 89. CODRIN STOICESCU, 90. DAN ANGHELESCU (Gr.33), 91. DAN TANASIE (Gr.33), 92. DAN CRISTESCU(Gr.33), 93. DAN FAGARASEANU, 94. DAN BERINDEI, 95. DAN VARDIE, 96. DAN DOBREANU, 97. DAN STUPARU, 98. DAN NEAGU, 99. DAN MORAR, 100. DAN CIOCHINA, 101. DAN POPESCU, 102. DAN POENARU, 103. DAN GRIGORE, 104. DAN SANTA, 105. DAN GEORGESCU, 106. DAN DELEGEANU, 107. DAN MIRCEA POPESCU, 108. DORIN STANCIU, 109. DORIN BALEANU, 110. DORIN VOINEA, 111. DORIN TIGANUS, 112. DRAGOS CÎRNICI, 113. DRAGOS BÂLTEANU, 114. DRAGOS DRAGOMIRESCU, 115. DRAGOS STANESCU, 116. DEDU NICUSOR VERONEL, 117. DAFIN MURESAN, 118. DENIS DIACONESCU, 119. DANIEL HOTARANU, 120. DINU SARARU (Gr.33), 121. DACIAN PALLADY, 122. DANUT CACIANOV, 123. DANIEL CRISTIAN GHERASIM, 124. DOREL TARMUREANU, 125. DORU TARACILA, 126. DORU SURDUCAN, 127. DANUT PRISECARIU, 128. DOREL GHEORGHIU, 129. DANUT BOGHIU, 130. DANIEL MOLDOVEANU, 131. DUDU STEFAN, 132. DUMITRU RADU, 133. DUMITRU DORIN PRUNARIU (Gr.33), 134. DUMITRU ILIESCU, 135. DUMITRU CRESTIN, 136. DUMITRU BALTA, 137. DUMITRU CIOFLINA, 138. EUGEN GHEORGHE, 139. EUGEN FLORESCU, 140. EUGEN OVIDIU CHIROVICI, 141. EUGEN NEGRUS, 142. EUGEN MIHAIESCU, 143. EUGEN COIFAN, 144. EUGEN PASCAL, 145. EUGEN BRATUCU, 146. EMANUEL FLOREA, 147. EMILIAN M. DOBRESCU, 148. EMANUEL BÂRCA, 149. EMANOIL SAVOIU, 150. EMANUEL BADESCU, 151. EMIL NEDELEA CARAMIZARU, 152. EDUARD TOGOREANU, 153. FLORIN C.VASILE, 154. FLORIN M. GHIULBENCHIAN, 155. FLORIAN PITTIS (Gr.33), 156. FLOREA CHIRIAC, 157. FLORIN STOENESCU, 158. FLORIN SIMION, 159. FLORIAN DIMA, 160. FLORICA DRAJNEANU, 161. FLORENTIN CALAPOD, 162. FLORIN SANDU, 163. FLORIN MIHALACHE, 164. FILIP POPA, 165. FRANCISC AARON, 166. FRANCISC TOBA, 167. GABRIEL HOMOTESCU (Gr.33), 168. GABRIEL TOCU, 169. GABRIEL GIURGIU, 170. GABRIEL OLTEAN, 171. GABRIEL CORIN, 172. GABRIEL COJOCARU, 173. GABRIEL NAGHI, 174. GABRIEL OPREA, 175. GABRIEL G. STANESCU, 176. GHEORGHE FLOREA (Gr.33), 177. GHEORGHE DUDESCU (Gr.33), 178. GHEORGHE NEAGU, 179. GHEORGHE NAGHIU, 180. GHEORGHE RUSU, 181. GHEORGHE STANCIU, 182. GHEORGHE NICULESCU, 183. GHEORGHE GRIGORAS, 184. GHEORGHE TURDA, 185. GHEORGHE CARP, 186. GHEORGHE TINCA, 187. GRIGORE MÂNTESCU (Gr.33), 188. GRIGORE IOAN POPA, 189. GIUSEPPE ROSSI, 190. GHERASE SABIN, 191. GELU KELMER, 192. GELU VOICAN VOICULESCU, 193. GEORGE CRISTIAN MAIOR, 194. GEORGE MIRCEA BOTESCU, 195. GILERU MIRCEA, 196. GAVRIL IOSIF CHIUZBAIAN, 197. GEORGE PREDA, 198. GEORGE POPA, 199. HORIA GLIGOR, 200. HORIA FURTUNA, 201. HORIA PINTEA, 202. HELIOS MELENCU, 203. ION BIRIS, 204. ION BAZGAN (Gr.33), 205. ION SANDRU, 206. ION TURLACU, 207. ION VULPE, 208. ION BORDEIANU, 209. ION DEACONESCU, 210. ION STAN, 211. ION ILIESCU, 212. IOAN GÎLCA, 213. IOAN TALPES, 214. IOAN RUS, 215. IOAN CODRUT SERES, 216. IOAN G.PUIU IORDACHESCU, 217. IOAN GRIGORE POPA, 218. IOAN GIURESCU, 219. IOAN OPRISAN, 220. IOAN MÂNZATU IOAN SBÂRCIU, 221. IOAN DAVID, 222. IONICA MARIN, 223. IULIAN BIANU, 224. IONEL MARCU (Gr.33), 225. IONUT DOGARU, 226. IONEL DUMITRU (Gr.33), 227. IONEL UDRESCU, 228. IONEL BARA, 229. IONEL CRACIUN, 230. IULIAN MOISESCU, 231. IULIAN CORBU, 232. IOSIF CONSTANTIN DRAGAN, 233. IRINEL POPESCU (Gr.33), 234. ILIE SÂRBU, 235. LAURENTIU GANEA, 236. LAURENTIU C. BOHÎLTEA, 237. LAURENTIU MIRCEA POPESCU, 238. LIVIU ADRIAN MANTA(Gr.33), 239. LIVIU PREJA, 240. LIVIU TOADER, 241. LIVIU PATRU, 242. LAZAR POPESCU, 243. LEON ZAGREANU, 244. LUCIAN PAHONTU, 245. MANOLE IOSIPER (Gr.33), 246. MANOLE FLORIN GABRIEL, 247. MARIAN STEFAN (Gr.33), 248. MARIAN MIHAILA, 249. MARIAN NASTY VLADOIU, 250. MARIAN DRAGUSIN, 251. MARIAN COVLEA, 252. MARIAN SLAV, 253. MARCEL H.SERBAN, 254. MARCEL MIHOC, 255. MARCEL IVAN, 256. MATEI GASPAR, 257. MARIUS VELICU, 258. MATEI VINTILA, 259. MARIUS MACOVEI, 260. MIRON DORIN, 261. MORA AKOS, 262. MUGUR CARACAS, 263. MUGUR ISARESCU, 264. MIHAI DRAGOS MARINCIU, 265. MIHAI PRISECARIU, 266. MIHAI SÂRBU, 267. MIHAI STOENESCU, 268. MIHAI PELIN, 269. MIHAI COCULESCU, 270. MIHAI DOGARU, 271. MIHAI NANE, 272. MIHAI ILIESCU, 273. MIHAI J. BUGARU, 274. MIHAI STAN, 275. MIHAI NICOLAICIUC, 276. MIHAI TANASESCU, 277. MIHAIL POPESCU, 278. MIRCEA CIOCIAN, 279. MIHAIL MONTANU, 280. MIRCEA CHELARU, 281. MIRCEA PASCU, 282. MIRCEA MOCANU (Gr.33), 283. MIRCEA A.BIRT (Gr.33), 284. MIRCEA BOBORA, 285. MIRCEA VAIDAVOIEVOD (Gr.33), 286. MIRCEA PERPELEA, 287. MIRCEA O.CONSTANTINESCU, 288. NARCIS ZARNESCU (Gr.33), 289. NEGRU ADRIAN, 290. NICU POP, 291. NICU VALEANU, 292. NICOLAE CRISTESCU, 293. NICOLAE BOTICA – RADULESCU, 294. NICOLAE JIDOVU, 295. NICOLAE CERNAIANU (Gr.33), 296. NICOLAE GLIGOR, 297. NICOLAE BATANOIU, 298. NICOLAE ANGHEL, 299. NICOLAE SPIROIU, 300. NICOLAE ALEXANDRU, 301. OCTAVIAN PALER, 302. OCTAVIAN CRETU, 303. OCTAVIAN POP, 304. OCTAVIAN TOCU, 305. OCTAVIAN APAHIDEANU, 306. OLIMPIAN UNGHEREA (Gr.33), 307. OVIDIU GABRIEL GALES, 308. OVIDIU MARIAN, 309. OVIDIU PETRU POPESCU, 310. OVIDIU DAIANU, 311. OVIDIU TENDER, 312. OVIDIU BAJENARU, 313. OVIDIU SOARE, 314. PAVEL ANGHELESCU, 315. PAVEL ABRAHAM (Gr.33), 316. PAUL POP, 317. PAUL ADRIAN ILIES, 318. PETRU CALISTRU, 319. PETRE MIHUT, 320. PETRE ROMAN, 321. PALLADI DACIAN SALVATOR, 322. PIERRE JOSEPH DE HILLERIN (Gr.33), 323. RADU G.SERAFIM, 324. RADU BALANESCU, 325. RADU BALANEAN, 326. RADU COMANESCU, 327. RADU MIHAILOV, 328. RADU BOROIANU (Gr.33), 329. RADU ILIESCU, 330. RADU GEORGESCU, 331. RAZVAN PURDILA, 332. RAZVAN SOCOLOV, 333. RAZVAN TEODORESCU, 334. ROMEO VÎLCU, 335. ROMEO AVRAM, 336. ROMEO MARINOF, 337. REMUS OPRIS, 338. REMUS CAPOTA, 339. ROBERTO CONSTANTINESCUU, 340. SORIN MOISESCU, 341. SORIN IONESCU, 342. SORIN TESU, 343. SORIN OVIDIU BALAN, 344. SORIN UNGUREANU, 345. SORIN SÎRBU, 346. SORIN CALAFUS, 347. SORIN NAGHIU, 348. SORIN A.ROBU, 349. SORIN SIMION, 350. SORIN GRIGORESCU (Gr.33), 351. SORIN CRIVAT, 352. SORIN NICULA, 353. SANDU MARIAN, 354. SANDU POPESCU, 355. SANDU GABRIEL, 356. SERGIU IONESCU, 357. SERGIU PROTOPOPESCU, 358. SERGIU CONSTANTIN, 359. SILVIU MANGHIUREA, 360. SILVIU DOPAN (Gr.33), 361. SILVIU MARIUS STEFAN (Gr.33), 362. STEFAN IONESCU, 363. STEFAN S.SOBOTKA, 364. STEFAN MÎSU, 365. STEFAN UZUNOV, 366. STEFAN MURESAN, 367. STEFAN ENE, 368. STEFAN TOPOR, 369. STEFAN MITROI, 370. SERBAN MIHAILESCU, 371. SERBAN STANESCU, 372. SERBAN GAVRILESCU, 373. TRAIAN CARAMANIAN, 374. TRAIAN PETRESCU, 375. TIBERIU POPESCU, 376. TIBERIU BOITAN, 377. TEODOR ROBU, 378. TOMA ZAHARIA, 379. VASILE SAVOIU (Gr.33), 380. VASILE TALOS, 381. VASILE TOADER, 382. VASILE IANCU, 383. VASILE MIHALCEA, 384. VASILESCU GHE. TEODOR, 385. VALENTIN CREATA, 386. VALENTIN NASTASE, 387. VALENTIN TALAPANESCU, 388. VLADIMIR BOTNARIUC, 389. VASILE BUTULESCU, 390. VLAD SAVCIUC, 391. VRÎNCEANU DECEBAL, 392. VOLOSCIUC DUMITRU, 393. VALERIU ARBORE (Gr.33), 394. VIRGIL MURESAN, 395. VIRGIL STOENESCU (Gr.33), 396. VIRGIL S. NITULESCU (Gr.33), 397. VIRGIL OPREA, 398. VIRGILIU NICOLESCU, 399. VIRGIL ARDELEAN, 400. VICTOR MARCU, 401. VICTOR RADESCU, 402. VICTOR RACHITA (Gr.33), 403. VIOREL STELIAN POPA, 404. VIOREL COSMA, 405. VIOREL RUS, 406. VIOREL HREBENCIUC, 407. VISARION MARINESCU, 408. ZMEU VECESLAV

Sursa: Portalul de stiri Badpolitics.ro

Intaiul an in care o comunitate consistenta de romani poate vota in Marea Britanie din postura de cetateni ai Europei este insa unul nefavorabil strainilor stabiliti in aceasta tara. Subiectele centrale ale campaniei electorale care se desfasoara deja in Regatul Unit sunt imigratia si efectele recesiunii. Chiar daca dezbaterile sunt principiale, riguroase si echilibrate, ele condamna fara rezerve prezenta imigrantilor si mai ales a celor din estul Europei in Marea Britanie.

Vom merge deci la vot pe taram britanic? Cat de important va fi votul romanilor intr-o tara in care politica le este potrivnica? Si sa votam laburistii care ne-au restrictionat fara menajamente in ultimii trei ani? Sau sa dam votul nostru conservatorilor care ne promit limitari si mai aspre?

Autor articol: Marcel Istrate

Sursa: www.diasporaro.com

Aici au ajuns si cateva zeci de mii de romani. Ei isi duc viata de zi cu zi intr-o comunitate multiculturala britanica educata in spiritul tolerantei fata de diversitate; si intr-o tara cu legi aspre care se aplica fara abateri atunci cand vine vorba de manifestarile subtile si complicate ale rasismului.

Mentalitatea omului deprins cu viata tihnita a unor comunitati omogene care impartasesc aceleasi credinte si obiceiuri poate suferi un soc in fata unei societati britanice atat de dinamice. Iar acest soc poate deveni unul coplesitor sau poate provoca emanciparea gandirii.

Care este deci raspunsul romanilor fata de toata aceasta multitudine de „semintii”? Cum percep ardelenii, moldovenii sau oltenii lumea pestrita de pe strazile marilor metropole britanice? si cat de mult au invatat ei oare sa ii respecte pe noii lor concitadini proveniti din alte culturi si civilizatii, oameni de alta rasa si de alta culoare?

Autor articol: Marcel Istrate

Sursa: www.diasporaro.com

Proiectele faraonice (Canalul Dunăre-Marea Neagră), dezvoltarea monstruoasă a petrochimiei, a siderurgiei şi a industriei „constructoare de maşini“, sistematizarea satelor au creat o societate a penuriei permanente în care întreaga populaţie (cu excepţia nomenclaturii comuniste) trăia la limita subzistenţei biologice. Toate acestea au fost justificate în numele „progresului material şi spiritual“, al unei societăţi comuniste viitoare concepute ca un paradis al raţionalităţii tehnologice.

În postcomunism, obsesia industrializării a fost înlocuită de „febra consumistă“. În mod paradoxal, pauperizarea populaţiei a stimulat căutarea frenetică a satisfacţiilor materiale; setea de îmbogăţire rapidă, prin orice mijloace a atins dimensiuni patologice. În loc să învigoreze producţia internă, consumismul a consolidat practicile antisociale, corupţia şi delapidarea. Săraci şi bogaţi, tineri şi bătrâni au ajuns să se preocupe doar de partea materială a vieţii. Banul a devenit etalonul universal, criteriul suprem de valoare, alfa şi omega unei societăţi al cărei idealism se reduce la „cum să devin milionar în euro“.

Tradiţia, istoria jertfelnică a neamului, creştinismul cu sfinţii martiri ai acestor meleaguri încep să îndeplinească doar un rol decorativ în formarea identităţii individuale şi naţionale. Societatea românească actuală ne cere să ne definim doar prin ce şi cum consumăm. Să nu ne pese de nimic în afara confortului.

În societăţile postindustriale avansate, dezvoltarea impetuoasă a tehnologiei a permis producerea în surplus şi la preţuri accesibile a bunurilor de consum. Ceea ce ieri era considerat obiect de lux a devenit astăzi obiect de „primă necesitate“ aflat la îndemâna maselor de consumatori. Privilegierea consumului a schimbat radical paradigma socio-culturală. Energii (pulsiuni, dorinţe) şi valori umane considerate odinioară potenţial distructive – neînfrânarea, hedonismul, libertatea sexuală, experimentul ludic – au fost asimilate, raţionalizate şi, în final, transformate în stimuli economici.

Nu există nici o contradicţie între hedonismul din sfera consumului şi etica ascetică, instrumentală care guvernează procesele de producţie. Hedonismul şi pulsiunile iraţionale sunt integrate în circuitul de producţie/consum. De pildă, neînfrânarea îl îmboldeşte pe român să consume din ce în ce mai mult. Fondurile pentru consum nu sunt asigurate – la nivel individual şi naţional – de producţia locală, ci de împrumuturi la bănci străine. Sistemul bancar, şi nu omul obişnuit câştigă de pe urma iresponsabilităţii şi hedonismului consumatorilor. (România consumă pe credit întrucât nu produce mai nimic în afara de forţă de muncă ieftină.)

Limbajul mărfii tinde să devină dulcea limba românească, imprimând logica sa celorlalte forme de interacţiune socială. Transferând legile circulaţiei mărfurilor în afara economiei, aplicându-le întregii realităţi economice, particularitatea concretă este supusă unui regim al echivalenţelor universale. Tot ce există devine echivalent prin raportare la o abstracţiune: banul.

Consumismul „monetarizează“ şi contaminează domenii odinioară sustrase legilor comerciale – religia, cultura, învăţământul, familia, sexualitatea. Tot mai mult, românul îşi defineşte identitatea prin noul fel de viaţă, life style-ul consumist bazat pe materialismul societăţii postmoderne.

Asimilarea noului „stil de viaţă“ are consecinţe majore. În societăţile tradiţionale, personalitatea individului era determinată de factori sociali şi economici bine definiţi, precum apartenenţa naţională, clasa socială, tradiţia, educaţia primită în familie şi şcoală. Acest „capital cultural“ determina rolul individului în societate. „Stilul de viaţă“ este însă o construcţie subiectivă, schimbătoare, strâns legată de gusturile şi preferinţele individuale.

A consuma se dovedeşte a fi un praxis, o experienţă personală. Spune-mi ce mănânci, cum te îmbraci, unde îţi petreci vacanţele ca să-ţi spun cine eşti. Depinzând de lumea hipnotică a consumului, stilul de viaţă este supus triadei bani-tehnologie-confort. Câţi bani câştigi şi câte aptitudini tehnice posezi – iată criteriile care stabilesc „cine“ şi „ce“ eşti. Dacă vrei să ai o identitate, trebuie să devii o „resursă umană“ supusă necondiţionat legilor comerciale şi tehnice.

Omul a îndeplinit întotdeauna funcţii sociale şi economice. Aceste funcţii vizau însă omul „total“ (organic), trăitor într-o comunitate, în strânsă legătură cu natura şi cu Dumnezeu. În prezent, românii sunt obligaţi să adopte modul specializat de funcţionare al mărfii şi maşinii. Un tânăr tehnician IT nu-şi permite să separe existenţa sa personală de viaţa artificială a computerului. Ca să acumuleze abilităţi tehnice, trebuie să se „branşeze“ la reţea încă de copil, să se „updateze“ mereu, să iubească Tehnologia. Este de neconceput ca un informatician să nu-şi intre perfect în „rol“, să ducă o viaţă opusă tehnologiei.

Tehnologia nu este un simplu ansamblu de maşini, tot aşa cum averea nu reprezintă o simplă acumulare de capital. Banii şi tehnologia îşi arogă o realitate de sine stătătoare, o valoare intrinsecă şi, mai ales, o putere autonomă. Au propriile lor legi – pe care le consideră universale – şi refuză orice intervenţie (socială, culturală, religioasă etc.) din afară. Banii transformă relaţiile interumane în tranzacţii comerciale iar Tehnologia într-un raport tehnic bazat pe eficienţă şi raţionalitate. În ambele cazuri românii sunt supuşi unor standarde normative, îndeplinesc „roluri“, devin „instrumente“.

Dacă banii şi tehnologia funcţionează după legi inumane, îl transformă pe om într-un obiect vandabil şi într-o simplă rotiţă a unui angrenaj tehnologic-financiar, cum explicăm faptul că românul acceptă deseori să fie… un sclav fericit?

Aici intervine… confortul. Într-o societate tehnologică sau mimetic tehnologică (precum societatea românească), confortul unifică şi individualizează. El este cel care personalizează Tehnologia şi Banii, le transformă într-un stil de viaţă individual.

Ne putem întreba ce înseamnă confortul în condiţiile României de astăzi. „Confortabil“ este echivalentul lui „convenabil“, „ceva“ este redus la forma sa instrumental-utilitară. O viaţă cu adevărat confortabilă are doar sclavul fericit, individul perfect adaptat la o lume de forme şi imagini prestabilite. Nu există confort fără adaptabilitate – Petre Ţuţea ar zice „de ploşniţă“ – la scheme şi lucruri bătătorite.

Dacă eşti adaptat la „sistem“, funcţionezi pe pilot automat, eşti calibrat din afară de manipulatori de tot felul. Confortul nu înseamnă bunăstare, ci starea de saţietate a celui care nu doreşte să întâmpine „rezistenţe“ în calea satisfacerii imediate a plăcerilor şi nevoilor sale în mare parte artificiale. Încântat de sine şi de lumea să aseptică, românul confortabil trăieşte exclusiv „întru“ siguranţa confortului său. Se raportează doar la propriile-i dorinţe şi senzaţii, provenite din contactul cu un ambient artificial: spaţiul aseptizat al firmei multinaţionale, cel virtual al Internetului sau spaţiul „spectacular“, hipnotic al emisiunilor TV, al publicităţii etc.

În plan intelectual, confortul se manifestă ca o ideologie a mediocrităţii şi filistinismului. Ştim cu toţii că pe canalele mediatice se difuzează doar „idei confortabile“ – idei domesticite care nu se opun dogmelor şi clişeelor în vigoare. Elitele noastre intelectuale nu posedă idei, reproduc doar scheme comode care răstălmăcesc, falsifică sau desacralizează adevărurile privitoare la realitatea concretă.

Cât de împlinită este oare o viaţă construită în jurul confortului material şi al ideilor confortabile? Ne oferă consumismul o autonomie economică reală? Cum ne simţim, ca români, când căruciorul plin de cumpărături devine singura noastră legătură cu lumea.

Sunt întrebări la care ar trebui să reflectăm cu toată seriozitatea.

Sursa: Ziuaonline

Citibank foloseşte, pentru a descrie economia, un termen pe care regret că nu l-am inventat eu: „plutonomia”, o economie care funcţionează în beneficiul bogaţilor. Acesta este termenul pe care îl găsim în scrisoarea Citibank cu sfaturi pentru investitori din martie 2006. Memoriul în sine este remarcabil. Parcă ar fi o satiră ieşită de sub pana unui distributist bezmetic. Dar nu, ei sunt mortal de serioşi şi, spre deosebire de distributistul bezmetic, asta îi şi face fericiţi.

Conform analizei Citibank, în Statele Unite, Marea Britanie, Canada şi Australia, „bogaţii şi-au însuşit o parte tot mai mare din venituri şi bogăţie în ultimii 20 de ani, ajungând să domine clasamentele veniturilor, bogăţiei şi cheltuielilor din aceste ţări“. E purul adevăr; 10% din familiile aflate în vârful ierarhiei au încasat 43% din venituri pe vremea când a fost scris memoriul. „În total, la primele 20% dintre familii au ajuns 68% din veniturile totale; cele 40% de la baza ierarhiei a trebuit să se mulţumească numai cu 9%.“ Iar situaţia e şi mai rea dacă privim la averi. Primele zece procente din vârful ierarhiei deţin 57% din bogăţia netă a familiilor, iar cele 40% cele mai sărace familii doar 9%.

Autorii scrisorii arată că în alte locuri, de pildă în Japonia şi în multe dintre ţările Europei occidentale, bogaţii au devenit doar cu puţin mai bogaţi decât erau în anii 80, dar în plutonomii, precum Statele Unite, „capitaliştii beneficiază în mod disproporţionat de pe urma globalizării şi a saltului de productivitate, în detrimentul muncii“. Cu alte cuvinte, dezechilibrul nu este inevitabil, ci creat de anumite forţe din interiorul sistemului.

Citibank notează că şi bogaţii se confruntă cu probleme. De exemplu, indicele CTFB a crescut mai mult decât indicele preţurilor de consum. Ce este CTFB? Este Costul Traiului Foarte Bun, care măsoară evoluţia unor bunuri esenţiale precum caviarul sau apartamentele de lux. Sărmanii bogaţi! Aşa cum notează autorii, „În 2005, indicele CTFB a crescut cu 4%, în timp ce indicele preţurilor de consum a crescut în Statele Unite cu 3,6%“. Nu e de mirare, aşadar, dorinţa bogaţilor de a revendica o mai mare parte din venituri „în detrimentul muncii“. Ce, truditorii de rând au nevoie de caviar în pacheţelul pentru serviciu?

Analiştii Citibank notează că plutonomia explică multe dintre enigmele economiei. De exemplu, arată că sporirea preţului petrolului nu a stopat cererea, pentru simplul motiv că preţul nu înseamnă nimic pentru bogaţi. Ei îşi pot face plinul la Hummer şi la Porsche pentru că îşi permit să ofere mai mult decât oamenii obişnuiţi, care în vremuri grele trebuie să strângă cureaua. Economia făcută de cei mulţi ar fi trebuit să conducă la scăderea cererii, iar drept urmare la scăderea preţului, dar acest mecanism simplu al pieţei nu funcţionează în prezenţa marilor dezechilibre.

O altă enigmă explicată de acest dezechilibru este rata scăzută a economisirii. Ni s-a tot repetat că americanii sunt cheltuitori, mai ales cei săraci şi clasa de mijloc. Tocmai pentru că nu economisesc sunt săraci şi din cauza acestui prost obicei naţiunea înregistrează o rată negativă a economisirii. Adevărul trebuie căutat în altă parte, iar autorii arată unde. Primele 10 procente de la baza ierarhiei au economisit de fapt în anul 2000 cu o rată respectabilă de 7%. În vremea aceasta, cele 20% de la vârf au intrat în banii economisiţi (e lumea lor, nu a mea) cu o rată de 2% din veniturile lor considerabile. Şi, pentru că lor le revine grosul veniturilor, ne-economisirile lor au consumat economiile făcute de toţi ceilalţi, ducând la ne-economisirea naţională netă.

Autorii notează un pericol la adresa hegemoniei bogaţilor:

„Prăpastia crescândă dintre bogaţi şi săraci va duce odată şi odată şi la o răbufnire politică. În timp ce bogaţii capătă o porţie tot mai mare din tortul bogăţiei, iar săracii una tot mai mică, drepturile electorale rămân cum erau – un om, un vot (în plutonomii). Se pare că va sosi şi clipa când munca va lupta din nou împotriva profitului tot mai mare al bogaţilor şi atunci va fi şi o răbufnire politică împotriva bogăţiei tot mai mari a bogaţilor. Aceasta s-ar putea concretiza într-o taxare sporită (pe bogăţie sau, indirect, prin taxe mai mari impuse marilor companii) sau în încercări de protejare a lucrătorilor indigeni, ca reacţia la globalizare (de pildă, prin legi anti-imigrare sau protecţioniste)“.

Cu alte cuvinte, instalatorului Joe îi va veni mintea la cap şi va începe să voteze împotriva politicilor care-i păstrează pe oamenii aceştia la putere. Mă îndoiesc foarte mult că se va întâmpla aşa ceva. Mulţi subscriu la mitul că bogaţii sunt bogaţi pentru că şi-au obţinut veniturile contribuind la puterea de producţie a economiei. Şi unii chiar au făcut-o. Dar în majoritatea cazurilor porţia mai mare nu se datoreşte puterii de a produce, ci puterii politice şi economice şi, mai ales, puterii deosebite de a se feri pe ei înşişi de orice obligaţii publice, plătind taxe mai mici, de pildă, sau de controlul public, prin de-reglementare, mai ales în domeniul finanţelor. Şi aici ajungem la chestiuni misterioase pe care instalatorul Joe nu prea e tentat să le analizeze. Sau, cel puţin, nu acum. Şi probabil nu atâta vreme cât situaţia nu devine atât de rea încât să nu mai poată fi ignorată. Şi cred că ziua aceea se apropie.

De ce? Pentru că la situaţia aceasta se contribuie de vreo 30 de ani încoace, ani în care au avut loc repetate crize, toate fiind rezolvate prin intervenţii masive ale statului în folosul bogaţilor. Autorii memoriului nu explică de ce bogaţii au putut cere o porţie mai mare. Pentru aceasta, trebuie să ne întoarcem la analizele lui Simon Johnson, fost economist şef al FMI. Iar Johnson descoperă un „ciclu al morţii” construit în însăşi structura sistemului financiar, încă de la Revoluţia lui Reagan. Johnson îşi rezumă analiza în următorul filmuleţ.

El consideră că de pe vremea lui Reagan, băncile şi alte instituţii financiare sunt tot mai tentate să rişte şi să crească. Aceasta deoarece riscul este răsplătit asimetric. Bancherii pot încasa munţi de bani riscând. Dar şi dacă pierd pariul, se pot prăbuşi. Prin urmare, succesul este răsplătit, iar insuccesul nepedepsit. Profiturile sunt privatizate, iar pierderile socializate. Cât de socializate sunt? Biroul pentru Buget al Congresului estimează că partea din datoria publică atribuibilă ajutoarelor guvernamentale pentru a evita falimentul se ridică la 40% din PIB. Şi mai sunt apoi şi cele 8 milioane de locuri de muncă pierdute. Socializare, nu glumă!

Lipsa de supraveghere a dat naştere unui ciclu al morţii. Ispita de a risca, s-a concretizat, la început, în profituri dolofane, apoi în falimente răsunătoare, evitate prin ajutoare guvernamentale, iar managerii rămân pe posturile lor şi jocul reporneşte. Profiturile băncilor sunt deja la nivelurile dinaintea prăbuşirii, dar nu datorită creditării afacerilor de producţie (lucru pe care nu-l mai fac de multă vreme) ci a aceloraşi jocuri periculoase care ne-au adus unde ne-au adus. Repetăm ciclul.

Răsplata din sectorul financiar întrece cu mult profiturile din sectoarele de producţie şi nefinanciare din economie. Dar într-o economie sănătoasă – într-o economie care nu este o plutonomie – aşa ceva nu se poate întâmpla. Rolul finanţelor este acela de a sprijini activităţile de producţie, iar câştigurile lor nu le pot depăşi pe cele ale activităţilor finanţate. Or, acum, exact aşa se întâmplă.

În plus, predominanţa sectorului financiar asupra economiei continuă să crească. În anii ’90, primele şase instituţii financiare controlau active egale cu 20% din PIB, astăzi activele lor reprezintă 60% din PIB. „Prea mari ca să se prăbuşească”, şi devenind tot mai mari. Este o industrie care, aşa cum notează Simon, „presupune mari abuzuri la adresa clienţilor, în care se vorbeşte deschis despre a întoarce spatele clientului“.

Dar plutonomiile nu sunt stabile, iar ciclurile morţii sfârşesc prin moartea tuturor celor implicaţi. Misiunea noastră, cred, este să mai salvăm ce mai poate fi salvat şi să construim ce mai poate fi construit. Până acum sarcina a fost teoretică; în curând ea va fi efectivă.

(Articol preluat de pe fronporchrepublic.com, 22 martie 2010). Traducere de Alexandru Ciolan

Sursa: Blogger

Meditând pe marginea dezastrului economic din ţara sa, Pat Buchanan, unul dintre cei mai respectaţi conservatori tradiţionali ai Americii, a scris o admirabilă pledoarie pentru naţionalismul economic. Dacă aşa stau lucrurile în SUA, cât de gravă este situaţia în România? Români, luaţi aminte! Distrugerea Americii: Bush tatăl şi Bush fiul nu au căzut în multe privinţe de acord, dar ceva i-a unit, ceva care i-a legat şi de Bill Cinton: atitudinea faţă de protecţionism. Toţi trei globalişti, ei au respins orice măsură federală menită a proteja baza industrială a Americii, independenţa ei economică sau salariile muncitorilor americani. Împreună, cei trei au împins America în NAFTA, în Organizaţia Mondială a Comerţului, au abolit tarifele vamale şi au acordat produselor chinezeşti acces liber pe imensa piaţă americană.

Charles McMillion de la MBG Information Services a sintetizat în 44 de pagini de scheme şi grafice rezultatele celor două decenii de experiment globalist Bush-Clinton. Sinteza poate fi numită „Indicele declinului şi prăbuşirii Statelor Unite“.

Între 2000 şi 2009, producţia industrială a scăzut pentru prima dată după 1930. Produsul naţional brut a scăzut şi el şi au dispărut locuri de muncă.

În comerţul exterior avem un deficit de 6,2 bilioane de dolari, din care 3,8 bilioane în domeniul bunurilor industriale.

Lucruri pe care le produceam odinioară în America – şi produceam de toate – le cumpărăm acum din străinătate cu bani împrumutaţi tot din străinătate.

În acest Deceniu Pierdut au dispărut 5,8 milioane de locuri de muncă, ceea ce echivalează cu una din trei slujbe existente înainte de anul 2000. Această pierdere fără precedent a locurilor de muncă a fost parţial compensată prin sporirea cu 1,9 milioane a numărului angajaţilor guvernamentali.

Deceniul trecut a fost primul din istorie în care mai mulţi oameni au lucrat pentru guvern decât în industrie – un fenomen năucitor pentru cei care îşi amintesc o Americă în care aproape o treime din forţa de muncă producea aproape toate bunurile noastre şi o mare parte din bunurile întregii lumi.

Nu vă faceţi probleme, am tot auzit, produsele străine pe care le cumpărăm sunt jucării şi produse industriale nesofisticate. Ne păstrăm joburile din sectoarele de înaltă tehnologie.

Să mă scuzaţi, dar surplusul comercial din comerţul cu produse tehnologice avansate a dispărut în timpul primului mandat a lui Bush. În ultimii trei ani, doar în relaţia cu China am înregistrat un deficit comercial în domeniul produselor tehnologice avansate de aproximativ 70 de miliarde de dolari.

Auzim plângeri nesfârşite privitoare la dependenţa noastră de petrolul din Orientul Mijlociu.

Cea mai mare parte din petrolul importat provine din Canada, Mexic, Venezuela, Nigeria şi Angola. Şi pentru fiecare dolar pe care îl cheltuim importând petrol şi gaze naturale trimitem în afara graniţelor, pentru produse industriale, 4,20 dolari. De ce ar fi dependenţa de Golful Persic, pentru o fracţiune din petrolul pe care-l consumăm, o primejdie mai mare decât dependenţa imensă şi crescândă faţă de China în acoperirea nevoilor vieţii naţionale?

Cât de mare este această dependenţă?

China reprezintă 83% din deficitul comerţului exterior american în domeniul producţiei industriale şi 84% din comerţul cu produse electronice şi utilaje.

În ultimul deceniu, în relaţia cu China, deficitul nostru comercial în sectorul bunurilor industriale a fost de 1,74 bilioane de dolari, ceea ce explică de ce China, cu rezerve de aproape 3 bilioane de dolari, deţine ipoteca asupra Americii.

Săptămâna aceasta, o ştire anunţă că Detroitul, forja şi furnalul Arsenalului Democraţiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plănuieşte să dărâme o pătrime din oraş pentru a-l transforma în pământ agricol şi păşune. Nu cumva deficitul comercial de 1,2 bilioane de dolari înregistrat de industria auto în deceniul trecut a contribuit la uciderea Detroitului?

Şi dacă scopul nostru a fost într-adevăr să ajutăm, prin NAFTA, Mexicul vecin, gândiţi-vă la aspectul următor. Socotite în dolari, importurile de textile din China sunt acum de cinci ori mai mari decât valoarea combinată a importurilor din Mexic şi Canada.

Adăugând valoarea exporturilor la PIB şi scăzând deficitul comercial, constatăm că deficitele comerciale s-au ridicat în medie la 500-600 de miliarde anual timp de zece ani, trăgând Statele Unite în jos şi ridicând China la nivelul unei puteri mondiale.

Cu toate acestea, la fel de uluitoare ca şi aceste cifre sunt indiferenţa, nepăsarea clasei noastre politice. Cum putem să explicăm atitudinea ei?

Necunoaşterea istoriei este în mod sigur una dintre explicaţii. Câţi ştiu că naţiunile moderne ajunse puteri mondiale au reuşit protejându-şi şi încurajând baza lor industrială – Marea Britanie, de la „Acts of Navigation“ din 1707 până în 1850, protecţionismul american dintre Războiul civil şi tumultuoşii ani ‘20, Germania lui Bismarck dinainte de Primul Război mondial, Rusia lui Stalin, Japonia postbelică, China de astăzi.

Nici o naţiune nu s-a ridicat la statutul de mare putere prin „comerţ liber“. De la Marea Britanie de după 1860 până la America de după 1960, „comerţul liber“ a fost politica celor care au pus consumul înaintea producţiei şi ziua de azi înaintea zilei de mâine.

Naţiunile s-au dezvoltat pe temeliile naţionalismului economic şi au decăzut prin „comerţ liber“.

Ideologia este o altă explicaţie. Până şi un adept al comerţului liber din şcoala lui Milton Friedman ar trebui să vadă dezastrul din jurul lui şi să se întrebe: Ce avantaje are America de pe urma acestor munţi de produse importate pentru a justifica ruinarea ţării ţării noastre şi a compatrioţilor noştri?

Oare nu văd ei legătura dintre deficitele comerciale şi declin?

Republicanii vor beneficia în mod sigur la alegerile din noiembrie de pe urma crizei economice a naţiunii. Dar există oare vreun semn care să ne arate ca au învăţat ceva despre economie după dezastruosul deceniu Bush?

Au ei idee cum ar putea restructura total comerţul SUA şi politica de impozitare astfel încât să corecteze cursul actual şi să prevină declinul continuu al Americii?

A văzut cineva vreun indiciu în această direcţie?

Traducere de Ovidiu Hurduzeu

Sursa: A Treia Forta

Probabil, pasul doi va fi panicarea populatiei, iar apoi vaccinarea sau administrarea unor medicamente care – chipurile – sa scada efectele radioactivitatii. O campanie sponsorizata de guvern, ca si afacerile Tamiflu, sau vaccinurile anti-HPV si anti-gripa porcina. Mai e de mentionat ca Streinu Cercel se afla in nomenclatura Ministerului Sanatatii inca din 1988 si niciun regim de pana acum n-a izbuitit sa-l urneasca de acolo, vreme in care el si sotia sa au ajuns la o avere considerabila. (M.F.)

Sursa: Agentia de Investigatii Media

Majoritatea celor intervievati au sustinut ca guvernul de la Washington este mult prea mare si puternic si ca intervine prea des in problemele locale ale statelor.

Sursa: Agentia de Investigatii Media

Practic, principalii lideri ai Trilateralei, organizatia care patroneaza Grupul Bilderberg si Clubul de la Roma, reprezentantii Statelor Unite, Uniunii Europene si ai Asiei, s-au eschivat folosind acest pretext al norului vulcanic, desi unii dintre ei puteau sa foloseasca bine-mersi elicoptere. De abia ieri, companiile aeriene au anuntat ca, de fapt, se poate zbura prin norul de cenusa, dupa un test efectuat de Lufthansa. Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a mers, de altfel, cu avionul la ceremonie.

Preşedintele Traian Băsescu s-a deplasat cu elicopterul până la Oradea, de unde şi-a continuat drumul cu maşina pe traseul Ungaria – Slovacia – Polonia.

Sursa: Blogul lui Victor Roncea