Şoferul român este stresat, irascibil şi obscen (Evenimentul Zilei)

Nervoşi şi grăbiţi, fie că au treburi importante, fie că nu, şoferii români, stresaţi de drumurile proaste, par preocupaţi să fenteze legea, semaforul, partenerii de trafic şi pietonii. Nicolae a locuit cinci ani în Germania şi spune că între „şoferii lor şi ai noştri” sunt diferenţe uriaşe. „Când m-am întors din Germania am constatat că românii şi-au luat maşini bune pe care nu ştiu să le conducă responsabil. Cât despre comportament, dacă şoferii de aici fac uz exagerat de degetul mijlociu, acolo zâmbesc şi îşi acordă reciproc prioritate”, spune bărbatul. Drumurile pline de capcane, legile prost aplicate şi intervenţia deficitară a autorităţilor sunt cauzele principale ale lipsei de civilizaţie în trafic, crede Nicolae.

Cum ne văd străinii

Străinii care ne vizitează ţara sau locuiesc aici sunt îngroziţi de felul în care şofează românii şi de mania lor pentru viteza excesivă şi manevrele periculoase. Gilles Saussier, fotoreporter francez care vine aproape anual în România, a ajuns la concluzia că liniile de pe carosabil nu au nicio noimă pentru români.

„Oamenii dublează viteza în viraje, când drumul urcă, şi, în general, când nu au vizibilitate, deci exact în momente în care ar trebui să încetinească. Pe lângă inconştienţă este şi ceva amuzant: când dau de gropi rulează foarte încet, pentru a-şi proteja maşina, însă când şofează cu viteză nu se gândesc că îşi riscă viaţa”.

Manuel Sapet, fost intern la Centrul Cultural Francez din Timişoara, are impresia că asistă la un adevărat flamenco rutier. „E un soi de eroism cu care şoferii români ştiu să evite gropile, iar după aceea să se avânte cu mult peste viteza permisă”.

Nici pentru italianul Carlo Marchegiano, care e pasionat de raliuri şi a traversat continente pe traseul celebru Paris-Dakkar, şofatul în România nu este o plăcere. Stabilit la Timişoara, el e reclamă faptul că românii au maşini prea puternice pentru ceea ce sunt capabili să conducă.

„De multe ori, se găsesc în situaţii în care nu ştiu cum să reacţioneze şi nu pot evita accidente. Nu cred că şoferii români sunt mai răi decât cei din alte ţări, doar că nu au experienţă în a conduce maşinile puternice cu care se etalează”.

La noi, ca la nimeni

„Pentru tine, Nesimţitule autentic, regula de bază e absenţa oricărei reguli. Nimeni şi nimic nu te poate supune. Participarea ta la trafic trebuie să fie o sărbătoare a nesimţirii, un ritual greu de fixat în tipare şi niciodată predictibil”, scrie Radu Paraschivescu în monografia sa despre nesimţirea autohtonă.

În trafic, când te întâlneşti cu aceste comportamente, te minunezi, te enervezi şi îţi spui „la noi, ca la nimeni”. De altfel, e greu să mai găseşti prin alte ţări mentalităţi şi manifestări asemănătoare: şerveţelele zboară pe geam, maneaua se ascultă la maximum, claxonul se foloseşte pentru agăţat, iar coloana de maşini e făcută pentru a fi depăşită.

Prioritate de şmecher

Este adevărat că „nesimţirea în trafic” nu trebuie generalizată şi că există o specie aparte care sfidează regulile rutiere şi pe cele ale bunului-simţ.

Sunt cei convinşi că doar fraierii conduc ca la carte, că prioritatea de şmecher este la fel de importantă ca şi cea de dreapta şi că atunci când pun mâna pe volan trebuie să-şi demonstreze supremaţia faţă de muritorii de rând. Când îi calci pe coadă, dacă nu ai nervii tari, aproape că-ţi doreşti să nu fi ieşit din casă.

Sursa: Evenimentul Zilei